SCUTÁR1, scutari, s. m. Cioban însărcinat cu administrarea stânei; căpetenia ciobanilor. – Slav (v. sl. skotarĩ).SCUTÁR2, scutari, s. m. (Rar) Scutier. – Lat. lit. scutarus.SCUTÁR s. v. baci, scutier.scutár2, scutári, s.m. 1. (înv.) scutier. 2. (reg.) slujitor bisericesc care poartă prapurii.scutár1, scutári, s.m. 1. (înv. și reg.) cioban care îndeplinea diverse sarcini în administrarea, conducerea unei stâne; baci, scutaș. 2.
(înv. și reg.) stăpân. 3. (reg.) cioban care nu plătește întreținerea oilor sale la stână. 4. (reg.) persoană care supraveghează tăiatul și transportul buștenilor.scutár (-ri), s. m. – Baci, sameș. Sl. skotarĭ (Cihac, II, 335; Conev 60), cf. pol. skotarz, rus. skotar, alb. skuter, ngr. σϰουτάρι.scutár s. m., pl. scutáriSCUTARI v. Shkodër.