SCRIPCÁR, scripcari, s. m. 1. (Reg.) Lăutar (care cântă din scripcă). 2. Gândac negru, cu antene lungi, care produce sunete asemănătoare cu un scârțâit; plopar; cobzar, țigănaș (Saperda carcharis). – Scripcă + suf. -ar.
SCRIPCÁR s. 1. v. lăutar. 2. (ENTOM.; Saperda) plopar, (reg.) cobzar, țigănaș.
scripcár s. m., pl. scripcári
SCRIPCÁR ~i m. 1) pop. Muzicant care cântă la scripcă; viorist. 2) Insectă care trăiește pe plopi și care scoate un țârâit specific; plopar. /scripcă + suf. ~ar