SCORȚÍȚĂ, scorțițe, s. f. (Reg.) Scorțișoară. – Din scoarță + suf. -iță.
scorțíță, scorțíțe, s.f. (reg.) 1. scoarță subțire, înveliș extern subțire, coajă subțire. 2. băcan, vopsea (pentru colorat).
SCORȚIȚĂ DÚLCE s. v. scorțișoară.