SCẤRNĂ s. f. (Pop.) Excremente. – Din sl. skvrŭna.SCÂRNĂ s. v. excrement, f****e.scârnă s. f., g.-d. art. scârnei; pl. scârnescîrnă (-ne), s. f. – Excrement. – Megl. scrămă „urdoare”. Sl. skrvŭna „poluare” (Miklosich, Slaw. Elem.,
44; Cihac, II, 329; Conev 71), cf. sb. skrvn, cr. skrunja. – Der. scîrnav, adj. (murdar, fetid), din sl. skrvŭnavŭ, bg. skărnav (Conev 97); scîrnăvi, vb. (a murdări); scîrnăvie, s. f. (murdărie, mîrșăvie).