SÁSCĂ, sasce, s. f. (Pop.) Săsoaică. – Din sas + suf. -că.SÁSCĂ s. v. săsoaică, vale.sáscă2 s.f. (reg.) 1. varietate de struguri agrișori, cu pielița bobului tare. 2. plantă erbacee, cu flori albe sau liliachii; roiniță. 3. lăcustă mică; cosaș mic.sáscă3, săști, s.f. (reg.) vale.SASCA MONTANĂ, com. în jud.
Caraș-Severin, situată la poalele SV ale m-ților Anina și la cele NE ale m-ților Locvei, în zona de contact cu dealurile Oraviței, pe râul Nera; 1.689 loc. (2005). Expl. de sulfuri metalice. Pomicultură (meri, pruni, peri). Centru de ceramică populară. În satul S. m. se află biserica Sfinții Apostoli Pavel și Petru (1777, pictată în 1851 și restaurată în 1862), iar în satul Slatina-Nera, biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18, pictată în 1874)0. Rezervațiile Cheile Nerei-Beușnița (v. Nera) și Cheile Șușarei, incluse în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.