SĂPUNÍRE, săpuniri, s. f. Acțiunea de a (se) săpuni; săpunit¹, săpuneală. ♦ Spec. (Text.) Operație de finisare a textilelor la imprimare și vopsire, care constă în tratarea materialului vopsit sau imprimat într-o baie de săpun, la temperatura de fierbere, pentru îndepărtarea colorantului nefixat pe fibră sau pentru schimbarea nuanței. – V. săpuni.
SĂPUNÍRE s. v. săpunit.
săpuníre s. f., g.-d. art. săpunírii; pl. săpuníri
SĂPUNÍ, săpunésc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) freca cu săpun, a (se) acoperi cu clăbuci de săpun. ♦ Spec. A (-și) m**a barba cu clăbuci de săpun înainte de a o rade. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A face cuiva observații aspre; a mustra; a certa. – Din săpun.
A SĂPUNÍ ~ésc tranz. 1) (corpul, părți ale lui, rufe etc.) A da cu săpun. 2) fig. fam. (persoane) A supune unei critici aspre. /Din săpun
SĂPUNÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra.
săpuní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săpunésc, imperf. 3 sg. săpuneá; conj. prez. 3 sg. și pl. săpuneáscă