SALÚBRU, -Ă adj. Igienic, curat; sănătos. [Cf. fr. salubre, lat. salubris].
SALÚBRU, -Ă, salubri, -e, adj. Igienic, curat, sănătos. (din fr. salubre, lat. salubris)
SALÚBRU adj. v. curat.
Salubru ≠ insalubru, nesalubru
salúbru adj. m. (sil. -bru), pl. salúbri; f. sg. salúbră, pl. salúbre
SALÚBRU ~ă (~i, ~e) (despre aer, climă etc.) Care are o acțiune favorabilă asupra organismului; favorabil sănătății; sănătos. [Sil. -lu-bru] /fr. salubre, lat. saluber