RUMEGÚȘ s. n. (Colectiv) Deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul; rumegătură (2). – Rumega + suf. -uș.RUMEGÚȘ n. Deșeuri de lemn, provenite din tăierea acestuia cu ferăstrăul. /a rumega
+ suf. ~ușRUMEGÚȘ s. rumegătură, (reg.) rugumașcă, rumegătoare, tărâțar, tărâță, (prin Munt.) ranț, (prin Transilv.) scamă. (~ de lemn.) RUMEGÚȘ s. v. stomac.rumegúș s. n.