RÓINIC, -Ă, roinici, -ce, adj. (Rar; despre grupuri) Care este în mișcare vie, care se răspândește pornind din același loc. – Roi2 + suf. -nic.róinic adj. m., pl. róinici;
f. sg. róinică, pl. róiniceRÓINIC ~că (~ci, ~ce) rar Care se mișcă de colo până colo, ca un roi; care se află în mișcare. /roi + suf. ~nic