REPAUZA

REPAUZA

REPAUZÁ, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.
REPAUZÁ vb. I. 1. refl. A se odihni. 2. intr. (Liv.) A muri. [Cf. fr. reposer, it. riposare].
REPAUZÁ vb. I. refl. a se odihni. II. intr. (rar) a muri. ( lat. repausare, fr. reposer)
REPAUZÁ vb. 1. v. dormi. 2. v. odihni.
REPAUZÁ vb. v. deceda, dispărea, duce, muri, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba.
repauzá vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg. repauzéz, 3 sg. și pl. repauzeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. repauzéze
A SE REPAUZÁ mă ~éz intranz. rar 1) A face un repaus; a se opri un timp oarecare dintr-o activitate; a se odihni; a se recrea. 2) A fi în mormânt; a dormi somnul de veci; a zace; a odihni. [Sil. -pa-u-] /lat. repausare