REJUDECÁRE, rejudecări, s. f. Acțiunea de a rejudeca. – V. rejudeca.
REJUDECÁRE s.f. Acțiunea de a rejudeca. [ rejudeca].
rejudecáre s. f., g.-d. art. rejudecării; pl. rejudecări
REJUDECÁ, rejúdec, vb. I. Tranz. 1. (Jur.) A judeca din nou un proces. 2. A judeca încă o dată pentru a aprofunda sau a elimina erorile. – Re¹– + judeca.
REJUDECÁ vb. I. tr. A judeca a doua oară. [ re- + judeca, după fr. rejuger].
REJUDECÁ vb. tr. 1. a judeca din nou un proces. 2. a judeca încă o dată pentru a înlătura erorile. ( re¹– + judeca)
rejudecá vb., ind. prez. 1sg. rejúdec, 3 sg. și pl. rejúdecă