REÎMPĂRȚÍRE, reîmpărțiri, s. f. Acțiunea de a reîmpărți și rezultatul ei. – V. reîmpărți.REÎMPĂRȚÍRE s. redistribuire. (~ sarcinilor.)reîmpărțíre s. f. împărțireREÎMPĂRȚÍ, reîmpárt, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) împărți din nou, a face o nouă împărțire (mai echitabilă). – Re1-
+ împărți.REÎMPĂRȚÍ vb. a redistribui. (A ~ sarcinile.)reîmpărțí vb. împărți