REGULARISÍRE, regularisiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a regularisi și rezultatul ei. – V. regularisi.REGULARISÍRE s. v. aranjare, orânduire, reglementare, stabilire.regularisíre s. f., g.-d. art. regularisírii; pl. regularisíriREGULARISÍ, regularisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A regula. ♦ Fig. A da o lecție cuiva, a pune la punct pe cineva. – Regula
+ suf. -arisi.REGULARISÍ vb. v. aranja, orândui, regle-menta, stabili.regularisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. regularisésc, imperf. 3 sg. regulariseá; conj. prez. 3 sg. și pl. regulariseáscă