REDUCTÓR, -OÁRE, reductori, -oare, adj. 1. (Despre aparate sau mecanisme: și substantivat, n.) Care reduce sau micșorează o viteză, o presiune etc. 2. (Despre substanțe chimice; și substantivat, m.) Care reduce un oxid. – Din fr. réducteur.REDUCTÓR, -OÁRE adj. Care reduce. // s.n. 1. Aparat sau dispozitiv folosit pentru a reduce o viteză, o presiune etc. 2. (Chim.) Material cu afinitate mare pentru oxigen, folosit pentru reducerea substanțelor oxidante; reductant, reducător. [Cf. fr. réducteur].REDUCTÓR, -OÁRE I. adj. care reduce. II. s. n. aparat, mecanism care reduce o mărime (presiune, turație etc.) proprie unui sistem tehnic. III. s. m. (chim.) substanță care în prezența altei substanțe cedează electroni, oxidându-se. ( fr. réducteur
)REDUCTÓR s. (CHIM.) reducător.reductór adj m., pl. reductóri; f. sg. și pl. reductoárereductór (chim.) s. m., pl. reductórireductór (tehn.) s. n., pl. reductoáreREDUCTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care reduce un oxid. /fr. réducteurREDUCTÓR2 ~oáre n. Aparat sau mecanism care reduce o mărime (viteză, presiune etc.) caracteristică unui sistem teh-nic. /fr. réducteur