RECONFORTÁRE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei. – V. reconforta.RECONFORTÁRE s.f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei; întremare, reconfort. ♦ (P. ext.) Odihnă, recreație. [ reconforta].RECONFORTÁRE s. 1. v. întremare. 2. v. recreare, recreație.reconfortáre s. f., g.-d. art. reconfortării; pl. reconfortăriRECONFORTÁ, reconfortez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) reface din punct de vedere fizic; a (se) întări, a (se) fortifica, a (se) întrema. ♦ Tranz. Fig. A reda cuiva energia, încrederea, curajul. – Din fr. réconforter.A RECONFORTÁ ~éz tranz. A face să se reconforteze; a întrema. Ceaiul ~ează. /fr. réconforterA SE RECONFORTÁ mă ~éz intranz A căpăta forțe noi (după o boală sau după o stare de oboseală, de depresiune etc.). /fr. réconforterRECONFORTÁ vb. I. tr., refl. A (se) întări, a (se) fortifica, a (se) reface fizic sau moral. ♦ tr. (Fig.) A îmbărbăta, a încuraja, a consola. [ fr. réconforter].RECONFORTÁ vb. I. tr., refl. a (se) întări, a (se) fortifica. II. tr. (fig.) a îmbărbăta, a încuraja, a consola. ( fr. réconforter
)RECONFORTÁ vb. 1. v. întrema. 2. v. recrea.reconfortá vb., ind. prez. 1 sg. reconfortéz, 3 sg. și pl. reconforteáză