RECIRCULÁRE, recirculări, s. f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substanțe în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. 2. Recirculație. – V. recircula.RECIRCULÁRE s.f. Recirculație. [ re- + circulare].recirculáre s. f., g.-d. art. recirculării; pl. recirculăriRECIRCULÁ, recírcul, vb. I. Tranz. A face să intre într-un proces de recirculare. – Re1- + circula (după fr. récirculer).RECIRCULÁ vb. tr. a face să intre într-un proces de circulație. ( fr. récirculer
)recirculá vb., ind. prez. 1 sg. recírcul, 3 sg. și pl. recírculă