RECĂPĂTARE

RECĂPĂTÁRE, recăpătări, s. f. Acțiunea de a recăpăta și rezultatul ei. – V. recăpăta.RECĂPĂTÁRE s. recâștigare, recuperare, redobândire. (~ forțelor pierdute.)recăpătáre s. f., g.-d. art. recăpătării; pl. recăpătăriRECĂPĂTÁ, recápăt, vb. I. Tranz. A căpăta din nou; a redobândi, a recâștiga. – Re¹

– + căpăta.A RECĂPĂTÁ recápăt tranz. A căpăta din nou; a redobândi; a recâștiga; a recupera. /re- + a căpătaRECĂPĂTÁ vb. a recâștiga, a recupera, a redobândi. (Și-a ~ forțele pierdute.)

recăpătá vb., ind. prez. 1 sg. recápăt, 3 sg. și pl. recápătă