REAMBALARE

REAMBALARE

REAMBALARE

REAMBALÁRE, reambalări, s. f. Acțiunea de a reambala și rezultatul ei. [Pr.: re-am-] – V. reambala.
REAMBALÁRE s.f. Acțiunea de a reambala. [ reambala].
reambaláre s. f. (sil. re-am-) ambalare
REAMBALÁ, reambalez, vb. I. Tranz. A ambala din nou. [Pr.: re-am- ] – Re1 + ambala.
REAMBALÁ vb. I. tr. A împacheta din nou. [cf. fr. remballer].
REAMBALÁ vb. tr. a ambala din nou. ( re1– + ambala)
reambalá vb. (sil. re-am-), ind. prez. 1 sg. reambaléz, 3 sg. și pl. reambaleáză