RAȚIONÁ¹, raționez, vb. I. Intranz. A gândi în mod logic, a judeca rațional. [Pr.: -ți-o-] – Din rațiune (după fr. raisonner).
RAȚIONÁ², raționez, vb. I. Tranz. A face rații; a raționaliza (2). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. rationner, it. razionare.
RAȚIONÁ¹ vb. I. 1. intr. A judeca, a gândi rațional. 2. tr. (Rar) A raționaliza. [Pron. -ți-o-. / cf. rațiune, după it. razionare, fr. raisonner].
RAȚIONÁ² vb. I. tr. A raționaliza. [Pron. -ți-o-. / fr. rationner, it. razionare].
RAȚIONÁ vb. I. intr. a judeca, a gândi rațional. II. tr. a raționaliza. (după fr. raisonner)
RAȚIONÁ vb. v. chibzui.
RAȚIONÁ vb. a raționaliza. (A ~ consumul de petrol.)
raționá (a gândi logic, a raționaliza) vb. (sil. –ți-o-), ind. prez. 1 sg. raționéz, 3 sg. și pl. raționeáză
A RAȚIONÁ¹ ~éz intranz. A pune în funcțiune rațiunea; a judeca. ~ asupra unei probleme. [Sil. -ți-o-] /Din rațiune
A RAȚIONÁ² ~éz tranz. (materiale, produse etc.) A împărți în rații; a raționaliza. [Sil. -ți-o-] /Din rațiune