RATIFICÁT, -Ă, ratificați, -te, adj. Care a fost aprobat, supus operației de ratificare. – V. ratifica.RATIFICÁT adj. confirmat.RATIFICÁ, ratífic, vb. I. Tranz. (Despre un stat) A-și manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat, la o convenție etc.; a face o ratificare. – Din lat., it. ratificare, fr. ratifier.A RATIFICÁ ratífic tranz. (tratate, con-venții, legi etc.) A confirma fără modificări (făcând să intre în vigoare). /lat., it. ratifi-care
, fr. ratifierRATIFICÁ vb. I. tr. A da valabilitate unui act, unui tratat etc. prin aprobarea sau confirmarea lui în formă autentică. [P.i. ratífic, 3,6 -că, it. ratificare, fr. ratifier].RATIFICÁ vb. tr. a face o ratificare. ( fr. ratifier, lat. ratificare)RATIFICÁ vb. v. confirma.ratificá vb., ind. prez. 1 sg. ratífic, 3 sg. și pl. ratífică