RĂSPLĂMĂDÍ, răsplămădesc, vb. IV. Tranz. A plămădi din nou. – Răs- + plămădi.răsplămădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răsplămădésc
, imperf. 3 sg. răsplămădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. răsplămădeáscăA RĂSPLĂMĂDÍ ~ésc tranz. A plămădi din nou. /răs- + a plămădi