RAȘCHETÁT, -Ă, rașchetați, -te, adj. Curățat, ras cu rașcheta. – V. rașcheta.RAȘCHETÁ, rașchetez, vb. I. Tranz. 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei (1). 2. A netezi cu rașcheta (2) o tencuială. 3. A rade parchetul cu rașcheta (4), pentru a-l curăța. – Din rașchetă.A RAȘCHETÁ ~éz tranz. (tencuială, parchet, obiecte de metal etc.) A prelucra cu ajutorul unei rașchete. /Din rașchetă
RAȘCHETÁ vb. I. tr. A curăța o piesă metalică, un parchet cu rașcheta. ♦ A freca o tencuială cu rașcheta pentru a-i da un aspect neted. [ rașchetă].RAȘCHETÁ vb. tr. 1. a curăța o piesă metalică, un parchet etc. cu ajutorul rașchetei. 2. a netezi cu rașcheta (2) o tencuială. ( rașchetă)rașchetá vb., ind. prez. 1 sg. rașchetéz, 3 sg. și pl. rașcheteáză