RẮGET, răgete, s. n. Strigăt, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; p. ext. strigăt, țipăt puternic al omului. – Rage + suf. -et.RẮGET, răgete, s. n. Strigăt, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; p. ext. strigăt, țipăt puternic al omului. – Rage
+ suf. -et.RĂGET s. muget, (rar) mugit, mugitură, ruget. (~ul leului.)răget s. n., pl. răgeteRẮGET ~e n. 1) Strigăt prelung, scos de unele animale; muget. 2) Strigăt puternic scos de om; răcnet; țipăt. /a rage + suf. ~et