RĂCĂNI

RĂCĂNI

RĂCĂNI

RĂCĂNÍ, pers. 3 răcănește, vb. IV. Intranz. A orăcăi. – Rac + suf. -ăni.
RĂCĂNÍ vb. v. ocăcăi, orăcăi.
răcăní vb., ind. prez. 3 sg. răcănéște, imperf. 3 sg. răcăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. răcăneáscă