PUTREGĂÍRE, putregăiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a putregăi și rezultatul ei; putrezire. – V. putregăi.putregăíre s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putregăírii; pl. putregăíriPUTREGĂÍ, putregăiesc,
vb. IV. Intranz. (Rar) A putrezi. – Din putregai.putregăí vb. (sil. -tre-), ind. prez. 3 sg. putregăiéște, imperf. 3 sg. putregăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. putregăiáscă