PUIRE

PUIRE

PUÍRE s. f. (Reg.) Acțiunea de a pui3.V. pui3.
puíre s. f., g.-d. art. puírii; pl. puíri
PUÍ3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg.; despre păsări) A face pui1. [Var.: puiá vb. I] – Din pui1.
A PUÍ pers. 3 puiéște intranz. rar A scoate pui; a se înmulți. /v. pui
PUI3 interj. (se folosește repetat ca strigăt cu care se cheamă, mai ales, puii de găină și găinile). /lat. pulleus
PUÍ vb. v. copili, face, făta, goni, împerechea, împreuna, încrucișa, înfrăți, naște, plivi.
pui interj.
pui, pui interj.
puí vb., ind. prez. 3 sg. puiéște, imperf. 3 sg. puiá; conj. prez. 3 sg. și pl. puiáscă