PROTÉIC, -Ă, proteici, -ce, adj. 1. Cu caracter schimbător, variabil. ♦ (Despre unele substanțe) Care își schimbă necontenit forma; nestatornic. 2. (Biol.) Care se referă la protide sau la proteine, care aparține protidei sau proteinei. [Pr.: -te-ic] – Din fr. protéique.
PROTÉIC, -Ă adj. Care se referă la proteine; proteinic. ♦ Care își modifică necontenit forma; nestatornic. [Pron. -te-ic. / fr. protéique].
PROTÉIC, -Ă adj. 1. care își modifică necontenit forma, variabil. 2. care conține proteine sau protide; proteinic. ( fr. protéique)
protéic adj. m. (sil. -te-ic), pl. protéici; f. sg. protéică, pl. protéice
PROTÉIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de proteină sau de proteide; propriu proteinei sau proteidei. 2) Care conține proteine sau proteide. 3) (despre unele substanțe) Care își modifică permanent forma. [Sil. -te-ic] /fr. proteíque