PROSPEȚÍME s. f. Calitatea de a fi sau de a părea proaspăt, nou, tânăr, viu, fraged etc. – Proaspăt + suf. -ime.
PROSPEȚÍME f. Caracter proaspăt. /proaspăt + suf. ~ime
PROSPEȚÍME s. frăgezime. (~ unei plante.)
prospețíme s. f., g.-d. art. prospețímii