PROSPERÁRE, prosperări, s. f. Acțiunea de a prospera și rezultatul ei. – V. prospera.PROSPERÁRE s.f. Faptul de a prospera. [ prospera].PROSPERÁRE s. propășire, (fig.) înflorire. (~ unei regiuni.)prosperáre s. f., g.-d. art. prosperăriiPROSPERÁ, prospér, vb. I. Intranz. A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite, favorabile; a înflori, a progresa. [Prez. ind. și: prosperez] – Din fr. prospérer.A PROSPERÁ prospér intranz.
A se dezvolta în condiții favorabile. /fr. prospérerPROSPERÁ vb. I. intr. A înflori, a-i merge bine, a progresa. [P.i. prospér și -rez. / fr. prospérer].PROSPERÁ vb. intr. a se afla, a se dezvolta în condiții extrem de prielnice. ( fr. prospérer)PROSPERÁ vb. a propăși, (fig.) a înflori. (O regiune care ~.)prosperá vb., ind. prez. 1 sg. prospér, 3 sg. și pl. prospéră