PRONÓMION s. n. (Înv.) Privilegiu. [Pr.: -mi-on] – Din ngr. pronomion.PRONÓMION s. v. prerogativă, privilegiu.
PRONÓMION s. n. (Înv.) Privilegiu. [Pr.: -mi-on] – Din ngr. pronomion.PRONÓMION s. v. prerogativă, privilegiu.
This website uses cookies.