PREGĂTITÓR, -OÁRE, pregătitori, -oare, adj. Care pregătește (1) ceva; care servește pentru pregătire; preparator. – Pregăti + suf. -tor.
PREGĂTITÓR adj. 1. v. prealabil. 2. preparator. (An ~, în unele facultăți.)
pregătitór adj. m., pl. pregătitóri; f. sg. și pl. pregătitoáre
PREGĂTITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care pregătește ceva. 2) Care servește la pregătire. Lecție ~oare. /a(se) pregăti + suf. ~tor