PREAMBÚL, preambuluri, s. n. 1. Parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, în care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvântare, prefață, cuvânt înainte. ♦ Fig. Ceea ce constituie partea introductivă, premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc. 2. Parte introductivă a unui act important, a unui tratat internațional, care lămurește utilitatea sau necesitatea lui sau care prezintă sumar dispozițiile lui generale; expunere de motive (a unui proiect de lege). [Pr.: pre-am-] – Din fr. préambule.PREAMBÚL s.n. Partea introductivă a unui discurs, a unei scrieri etc. ; exordiu. ♦ Introducerea la un act, la un tratat internațional etc. în care se face expunerea de motive, se justifică utilitatea etc. [ fr. préambule
, cf. lat. preambulus].PREAMBÚL s. n. 1. parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, lucrări muzicale etc.; exordiu. ◊ ceea ce constituie partea premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc. 2. introducere la o lege, la un tratat internațional etc. în care se face expunerea de motive. ( fr. préambule)PREAMBÚL s. introducere, preliminarii (pl.). (Fără nici un ~, a atacat problema.)PREAMBÚL s. v. cuvânt introductiv, cuvânt înainte, introducere, prefață.preambúl s. n. (sil. pre-am-), pl. preambúluriPREAMBÚL ~uri n. 1) Parte introductivă a unui discurs, a unei lucrări sau a unui document. 2) fig. Moment care precedă o acțiune. [Sil. pre-am-] /fr. préambule