PNEUMATOFÓR s.m. 1. Rădăcină metamorfozată aeriană cu rol în respirație, prezentă la unele plante superioare care cresc în regiunile mlăștinoase. 2. Veziculă plină cu aer pe talul unor plante inferioare, care ajută la plutire sau la menținerea în poziție verticală. [ fr. pneumatophore, cf. gr. pneuma – aer, pherein
– a purta].PNEUMATOFÓR s. m. 1. rădăcină metamorfozată aeriană cu rol în respirație, la unele plante superioare din regiunile mlăștinoase. 2. veziculă plină cu aer pe talul unor plante inferioare, pentru plutire sau menținerea în poziție verticală. 3. aparat plutitor la celenteratele sifonofore. ( fr. pneumatophore)