PLUTOCRAȚÍE, plutocrații, s. f. Formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. ♦ Totalitatea persoanelor care, cu ajutorul averii, impun plutocrația (1). – Din fr. ploutocratie, germ. Plutokratie.
PLUTOCRAȚÍE s.f. Formă de guvernare în care puterea de stat aparține exclusiv celor bogați. ♦ Totalitatea bogătașilor dintr-un stat. [Gen. -iei. / fr. ploutocratie, gr. ploutos – bogăție, kratos – putere].
PLUTOCRAȚÍE s. f. formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați. ( fr. ploutocratie)
plutocrațíe s. f. (sil. -cra-), art. plutocrațía, g.-d. art. plutocrațíei; pl. plutocrațíi, art. plutocrațíile
PLUTOCRAȚÍE ~i f. 1) Formă de guvernământ în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai bogați reprezentanți ai societății. 2) Pătură conducătoare dominantă care constituie baza acestei forme de guvernământ. /fr. plutocratie, germ. Plutokratie