PLÉTORĂ s. f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor, palpitații, puls accelerat, respirație scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe (lipsite de valoare). ◊ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore.PLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ◊ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2.
Supraabundență de sânge sau de lichide în organism. [ fr. pléthore, cf. gr. plethore plethein – a fi plin].PLÉTORĂ s. f. 1. supraabundență de sânge sau umori în organism. 2. cantitate mare; surplus; exces. ( fr. pléthore)PLÉTORĂ s. (MED.) (rar) pletorie.pletóră s. f., g.-d. art. pletóreiPLÉTORĂ ~e f. 1) Supraabundență de sânge în organism sau într-o parte a lui. 2) Stare patologică provocată de o supraabundență de sânge (sau de alt lichid). 3) fig. Cantitate mare; abundență. ~ a produselor pe piață. /fr. pléthore