PIEZÍȘ, -Ă, pieziși, -e, adj., adv. 1. (Care este) aplecat într-o parte, oblic, diagonal; p. ext. strâmb. ◊ Expr. A zâmbi pieziș = a zâmbi din colțul gurii cu ironie, cu răutate, cu amărăciune. 2. (Care se află) în sau cu pantă (foarte) repede. 3. Fig. (Care este, se face etc.) ocolit, indirect; p. ext. (care are loc) (pe) ascuns, (pe) furiș, tainic. 4. (În legătură cu verbe ca „a privi”, „a se uita” etc. sau cu substantive ca „privire”, „ochi”) (Care este, se face etc.) lateral, dintr-o sau într-o parte; (care este) sașiu, cruciș; fig. (în mod) bănuitor, iscoditor. – Piez2 + suf. -iș.
PIEZÍȘ adj. v. dușmănos, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic.
PIEZÍȘ adj., adv. 1. adj. v. înclinat. 2. adv. oblic, (pop.) ponciș, (reg.) șoldiș, (Transilv. și Ban.) c****ș, (Olt. și Munt.) păliș. (Panta coboară ~.) 3. adj. v. abrupt. 4. adv. v. transversal. 5. adj., adv. v. diagonal. 6. adj., adv. cruciș, oblic. (Orientare ~ a unor linii.) 7. adj. v. sașiu. 8. adv. v. sașiu. 9. adj., adv. bănuitor, iscoditor. (Privire ~; privește ~.)
PIEZÍȘ adv. v. chiondorâș, chiorâș, cruciș, încrucișat, sașiu, strâmb.
piezíș adj. m., pl. piezíși; f. sg. piezíșă, pl. piezíșe
PIEZÍȘ ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) Care se efectuează sau se află sub un unghi față de orizontală; costiș; oblic. Perete ~. 2) (despre terenuri) Care este situat în pantă. 3) Care este sau se face lăturalnic. 4) (despre privire, ochi) Care este orientat cruciș; sașiu. 5) fig. (despre privire) Care caută să observe ceva ascuns; iscoditor; bănuitor. /piez + suf. ~iș