PICĂTOARE

PICĂTOÁRE, picătoare, s. f. (Fam.) Pipetă. – Pica¹ + suf. -ătoare.PICĂTOÁRE s. v. pipetă.picătoáre s.f. 1. (înv. și reg.) vas de tuci, de lut care se pune sub grătar sau sub frigare ca să se scurgă în el grăsimea. 2. (pop. și fam.) pipetă. 3. (reg.) praștie.picătoáre (pipetă) s. f., g.-d. art. picătórii; pl. picătóriPICĂTÓR, picătoare, s. n. Tub de sticlă cu un capăt îngustat și cu celălalt prevăzut cu un tub de cauciuc, care servește la administrarea unei soluții (medicamentoase) în picături. – Pica¹

+ suf. -ător.PICĂTÓR ~oáre n. fam. Instrument pentru picurarea unui lichid, constând dintr-un tub mic de sticlă subțiat la un capăt și prevăzut la celălalt capăt cu o pompă de cauciuc; pipetă. /a pica +

suf. ~torpicătór (pipetă) s. n., pl. picătoáre