PARACLISÉR, paracliseri, s. m. Persoană însărcinată cu paza unei biserici, îndeplinind și unele servicii la oficierea cultului; țârcovnic. – Paraclis + suf. -er.
PARACLISÉR s. (BIS.) 1. țârcovnic, (reg.) clisiarh, clisier, crâsnic, pălămar, (Transilv.) făt, (Transilv. și Bucov.) sfăt. (~ul se ocupă de îngrijirea unei biserici.) 2. v. dascăl.
paraclisér s. m. (sil. -cli-), pl. paracliséri
PARACLISÉR ~i m. Persoană care îngrijește o biserică, îndeplinind și anumite servicii la oficializarea cultului religios; țârcovnic. /paraclis + suf. ~er