păluíre, păluíri, s.f. (reg.) 1. așezare a ierbii sau a fânului în pale; păluit. 2. vânturare a cerealelor; păluit.păluí1, păluiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre iarbă, fân) a așeza în pale; a păli. 2.
a așeza în straturi, în grămezi. 3. (despre cereale) a vântura. 4. (despre obraz) a se înroși, a se îmbujora.păluí2, păluiésc, vb. IV (reg.; despre o tranzacție, o învoială) a încheia.