PĂLITÚRĂ, pălituri, s. f. Lovitură, izbitură. ♦ Urmă de lovitură; contuzie, rană. – Păli1 + suf. -tură.PĂLITÚRĂ s. v. groază, izbitură, încrânce-nare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, lovitură, oroare, rugină, spaimă, teroare.
pălitúră s. f., g.-d. art. pălitúrii; pl. pălitúriPĂLITÚRĂ ~i f. Atingere bruscă și violentă dintre două corpuri; lovitură. /a păli + suf. ~tură