PĂGÂNIME

PĂGÂNIME

PĂGÂNIME

PĂGÂNÍME s. f. Totalitatea păgânilor; mulțime de păgâni; păgânătate; p. restr. turcime. – Păgân + suf. -ime.
PĂGÂNÍME f. (colectiv de la păgân) 1) Totalitate a păgânilor. 2) Mulțime de păgâni. /păgân + suf. ~ime
PĂGÂNÍME s. v. păgânătate.
PĂGÂNÍME s. v. turcime.
păgâníme s. f., g.-d. art. păgânímii