PADÉLĂ, padele, s. f. Vâslă de formă specială, cu câte o pală convexă la cele două capete, folosită la caiac pentru înaintarea rapidă pe apă. – Din germ. Paddel.
PADÉLĂ s.f. Vâslă special construită ca să se poată vâsli cu ea alternativ, când pe un bord, când pe celălalt. [ germ. Paddel, cf. engl. paddle].
PADÉLĂ s. f. ramă special construită ca să se poată vâsli cu ea alternativ, în cele două borduri. ( germ. Paddel, engl. paddle)
padélă s. f., g.-d. art. padélei; pl. padéle
PADELÁ, padelez, vb. I. Intranz. (Rar) A vâsli cu ajutorul padelei. – Din padelă (după engl. paddle).
A PADELÁ ~éz intranz. A vâsli cu padela. /Din padelă
PADÉLĂ ~e f. Vâslă nefixată cu care se poate vâsli alternativ pe cele două borduri ale ambarcației. [G.-D. padelei] /germ. Paddel
PADELÁ vb. I. intr. (Rar) A vâsli cu ajutorul padelei. [ engl. paddle, cf. germ. paddeln].
padelá vb., ind. prez. 1 sg. padeléz, 3 sg. și pl. padeleáză
PADÉLĂ (‹ germ., engl.) s. f. Vâslă (de 2,10-2,50 m lungime) prevăzută la capete cu câte o pală convexă, cu care se poate vâsli, alternativ, în cele două borduri, folosită la caiac. P. nu are punct de sprijin pe vreun dispozitiv de ghidare, ci este susținută și acționată de către caiacist.