ORIENTATÍV, -Ă, orientativi, -e, adj. Care servește la orientare, care informează; informativ. [Pr.: -ri-en-] – Din orienta.ORIENTATÍV, -Ă adj. Referitor la orientare, care orientează; informativ. [Pron. -ri-en-. / orienta + -(t)iv].ORIENTATÍV, -Ă adj. care orientează; informativ. ( orienta + -/t/iv)
ORIENTATÍV adj. v. informativ.orientatív adj. m. (sil. -ri-en-), pl. orientatívi; f. sg. orientatívă, pl. orientatíveORIENTATÍV ~ă (~i, ~e) Care servește la orientare; menit să orienteze. [Sil. -ri-en-] /v. a (se) orienta