OPONÉNT, -Ă, oponenți, -te, s. m. și f. Persoană care își exercită dreptul de opoziție; opozant. – Din germ. Opponent.OPONÉNT s.m. Cel care face opoziție; opozant. [Pl. -nți. / cf. germ. Opponent, it. opponente].OPONÉNT, -Ă s. m. f. cel care face opoziție; opozant. ( germ. Opponent, it. opponente)OPONÉNT s. opozant, opoziționist.oponént s. m., pl. oponénțiOPONÉNT ~tă (~ți, ~te)
m. și f. Persoană care face parte dintr-o opoziție. /germ. Opponent