OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ◊ Consoană oclusivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [ fr. occlusif].OCLUSÍV, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin ocluziunea canalului fonator, urmată de o explozie (4); (consoană) explozivă. ( fr. occlusif
)OCLUSÍV adj. (FON.) exploziv. (Sunet ~.)oclusív adj. m., pl. oclusívi; f. sg. oclusívă, pl. oclusíveOCLUSÍV ~ă (~i, ~e) (despre sunete consonante) Care se articulează printr-o ocluzie a canalului fonator; exploziv. /fr. occlusive