OBȘTÍME s. f. (Înv.) Obște (1). – Obște + suf. -ime.OBȘTÍME f. (cu sens colectiv) înv. 1) v. OBȘTE
2) pop. Totalitate a organizațiilor obștești. /obște + suf. ~imeOBȘTÍME s. v. colectitate, comunitate, obște, societate.obștíme s. f., g.-d. art. obștímii