OBRICÁRIȚĂ, obricarițe, s. f. (Înv. și reg.) Porție, rație, tain. ◊ Expr. A tăia cuiva din obricariță = a învăța pe cineva minte; a-l struni. – Comp. sb. obrok.
OBRICÁRIȚĂ s. v. porție, rație.obricáriță, obricárițe, s.f. (reg.) rație de mâncare la vite și cai.