NEVÓLNIC, -Ă, nevolnici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care este lipsit de putere fizică, de forță; (om) slab, neputincios; p. ext. (om) incapabil, neajutorat. 2. S. m. și f. (Înv.) Supus; iobag, șerb. – Din sl. nevolĩnŭ sau ne- + volnic.
NEVÓLNIC adj., s. v. incapabil, infirm, invalid, necapabil, neputincios, prăpădit, schilod, slăbănog.
nevólnic adj. m., s. m., pl. nevólnici; f. sg. nevólnică, g.-d. art. nevólnicei, pl. nevólnice