NEPRIINȚĂ

NEPRIINȚĂ

NEPRIINȚĂ

NEPRIÍNȚĂ s. f. (Înv.) 1. Fapt păgubitor, daună, vătămare. 2. Necredință; infidelitate. – Din ne- + priință.
nepriínță, nepriínțe, s.f. (înv.) 1. dușmănie, ostilitate; prigoană, persecuție. 2. infidelitate conjugală. 3. pagubă, vătămare, neajuns.