NEÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, neîndestulători, -oare, adj. Care nu este în cantitate suficientă, care nu îndestulează. – Ne- + îndestulător.NEÎNDESTULĂTÓR adj. 1.
v. insuficient. 2. insu-ficient, nesatisfăcător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.)neîndestulătór adj. m., pl. neîndestulătóri; f. sg. și pl. neîndestulătoáre